Articole

Emoțiile în viața noastră 

Ce este psihoterapia ?

               Psihoterapia sau terapia vorbirii, este o modalitate de a ajuta persoanele cu o mare varietate  de dificultăți emoționale/ tulburări mintale. Psihoterapia poate ajuta la eliminarea sau controlul simptomelor tulburătoare, astfel încât o persoană poate funcționa mai bine și poate crește bunăstarea și vindecarea.

Problemele în care ajută psihoterapia includ dificultăți în a face față vieții de zi cu zi; impactul traumei, bolii sau pierderii, precum moartea unei persoane dragi; și tulburări mentale specifice, cum ar fi depresia sau anxietatea. Psihoterapia poate fi utilizată în combinație cu medicamente sau alte terapii.

              Ședințele de terapie

      Terapia poate fi efectuată într-un cadru individual, familial, de cuplu sau de grup și poate ajuta atât copiii cât și adulții. Ședințele sunt de obicei ținute o dată pe săptămână timp de 50 de minute. Atât pacientul, cât și terapeutul trebuie să fie implicați activ în psihoterapie. Încrederea și relația dintre o persoană și terapeutul său este esențială pentru a lucra împreună eficient și pentru a beneficia de psihoterapie.

Psihoterapia poate fi pe termen scurt (câteva sesiuni), care se ocupă de probleme imediate, sau pe termen lung (luni sau ani), care se ocupă de probleme complexe și de lungă durată. Obiectivele tratamentului și aranjamentele pentru cât de des și cât timp trebuie să fie îndeplinite sunt planificate în comun de către pacient și terapeut.

Psihoterapia nu oferă doar un cadru suportiv și securizant, ci și îl ajută pe client să își identifice propriile modele cognitive și de comportament dăunătoare, înlocuindu-le cu alternative funcționale care fac ca starea emoțională a acestuia să beneficieze de un progres semnificativ.

Procesul psihoterapeutic presupune interacțiune, comunicare, ajutor specializat pentru a–ți gestiona stările emoționale, pentru a depăși blocajele generate de relații sau probleme familiale din trecut , pentru a sparge tiparele vechi și a clădi strategii noi. Deosebit de importantă este relația terapeutică bazată pe empatie, onestitate și împărtășirea acordului cu privire la obiectivele terapiei.

              Funcționează psihoterapia?

Cercetările arată că majoritatea persoanelor care beneficiază de psihoterapie experimentează ameliorarea simptomelor și sunt mai capabili să funcționeze în viața lor. Aproximativ 75% dintre persoanele care intră în psihoterapie prezintă unele beneficii din aceasta. S-a demonstrat că psihoterapia îmbunătățește emoțiile și comportamentele și este legată de schimbări pozitive la nivelul creierului și al corpului. Beneficiile includ, de asemenea, mai puține zile de boală, mai puțină invaliditate, mai puține probleme medicale și o satisfacție sporită la locul de muncă.

                                                                                                                                                                                                   18.01.2021

           Omul nu se raportează indiferent la realitate. Experienţele trăite de el au un ecou subiectiv şi o anumită rezonanţă în lumea lui internă, trezind resorturi de natură emoţională care-i umanizează întreaga existenţă. În viaţa psihică intervin procesele afective care se manifestă sub formă de trăiri. În viaţa afectivă, contează raportul obiectului cu trebuinţele, dorinţele, aşteptările persoanei şi cu gradul de satisfacere.

         Emoțiile dau culoare vieții noastre cotidiene, unele sunt stimulante, agreabile altele dureroase, tulburătoare, dar întotdeauna ne animă. Emoțiile sunt o componentă esențială în funcționarea noastră derulându-se în continuu în corpul nostru, ne impregnează memoria, ne nuanțează atitudinea față de viață, ne influențează modul de a relaționa și de a ne evalua experiențele. Toate emoțiile au o utilitate, a nu le accepta pe unele dintre ele înseamnă a ne detașa în mod voluntar de informațiile prețioase pe care ni le furnizează. Pentru o adaptare sănătoasă e important să le acceptăm pe toate, să ni le facem aliate și să ascultăm ceea ce au să ne învețe.

Emoțiile primare fac parte din bagajul genetic al oricărei persoane. Regăsim aici frica, mânia, dezgustul, uimirea, tristețea, veselia și atracția.  Acestea se declanșează în mod reflex, deși prin învățare se pot limita sau modela. Unele emoții primare vor evolua pe parcursul dezvoltării furnizând sentimente mai elaborate.

Emoțiile secundare, numite și sociale, se desprind prin experiență. Se regăsesc în această categorie simpatia, rușinea, culpabilitatea, orgoliul, disprețul, speranța, disperarea.

       Numeroase cercetări știintifice referitoare la efectele emoțiilor demonstrează că bucuria, speranța, iubirea, recunoștința, iertarea și sentimentele binevoitoare sunt însoțite de stări fiziologice favorabile sănătății organismului și generează plăcere. Dimpotrivă o atitudine defensistă și sentimente precum frica, tristețea, rușinea, mânia, ranchiuna și cele similare lor generează stări fiziologice care reflectă lupta pentru echilibrul interior, stări care corespund reacțiilor de stres. Ele induc o senzație de neplăcere, de indispoziție, chiar de suferință, iar prelungirea lor poate conduce la apariția bolilor psihice.

Au fost calificate „pozitive” emoțiile responsabile de o stare de calm și de bine și drept „negative” cele care generează stres. Aceste etichetări pozitive și negative califică efectul fiziologic al emoțiilor și nu reprezintă o judecată în privința valorii lor morale și nici în ceea ce privește pertinența lor. O emoție care apare în mod spontan nu este nici bună, nici rea, ea există pur și simplu și are rațiunea ei de a fi în momentul în care se manifestă. Emoțiile vizează o mai bună adaptare la viața de zi cu zi.

Fie că suntem conștienți sau nu, atunci când trăim orice fel de emoție aceasta e compusă din elemente fizice, comportamentale și cognitive. Toate emoțiile au o intenție pozitivă care servește unor scopuri fizice, personale și sociale.

Frica ne ajută să ne pregătim și să ne protejăm. Tristețea însoțește moartea, bucuria înseamnă expansiune, furia ne definește limitele, spațiul, integritatea este reacția față de frustrare, dragostea ne unește cu semenii noștri. Inteligența inimii ne permite să înfruntăm problemele de zi cu zi, să progresăm, să dăm un sens vieții, să avem relații armonioase cu cei din jur, să ne susținem proiectele.

          Chiar dacă e dificil să le trăiești, nu există emoții bune sau rele. Toate apar cu un motiv și este important să le primim cu brațele deschise. E important să înțelegem că nu este vorba de a înfrâna emoțiile, ci de a controla reacțiile negative pe care le-am putea avea.

                                                                                                                                                                                       25.01.2021

           Cum facem față anxietății în situații de criză?

        Din nefericire, în ziua de astăzi, anxietatea a devenit pentru foarte multe persoane o stare aproape permanentă, caracterizată prin temeri care alterează calitatea vieții, prin îngrijorarări excesive și nejustificate în legătură cu diverse aspecte ale vieții cotidiene. Aceasta scade randamentul în aria personală și profesională, duce la tulburari de concentrare a atenției și reduce satisfacția legată de evenimentele existenței.

Cum se manifestă anxietatea?

• Grijă excesivă majoritatea zilelor, timp de 6 luni
• Temeri iraționale legate de anumite situații de viață ( fobii specifice, teama de a ieși sau vorbi în public)
• Îngrijorare și neliniște greu de controlat
• Tensiune musculare
• Probleme digestive ( vomă, diaree, sindromul intestinului iritabil)
• Probleme de somn –insonmie, coșmaruri, somn întrerupt
• Anxietatea socială –teama de a interacționa cu alte persoane în situații normale de viață
• Teama de a vorbi în public, la un interviu sau eveniment
• Atacul de panică –emoția de frică puternică și neajutorare ce durează cateva minunte sau mai mult. Se resimt la nuivelul corpului următoarele simptome: probleme de respirație, inima care bate puternic, transpirații reci/calde, amorțeala a membrelor inferioare/superioare, slăbiciune, amețeală, durere în piept, dureri stomacale, senzația de frig sau cald.
• Anxietate posttraumatică – poate apărea în situația în care o persoană apropiată are un accident sau moare brusc
• Perfecționismul –modul constant negativ în care te judeci poate declanșa stări anxioase
• Conduitele obsesiv-compulsive – reprezintă obsesii manifestate prin gânduri intruzive ale unei persoane însoțite de un comportament compulsiv mental (repetarea în gand a unor rugăciuni) sau fizic ( aranjarea simetrică/în linie a obiectelor)
• Îndoială despre ceea ce ești sau reprezinți pentru tine și ceilalți ( Oare sunt destul de înțelegătoare? Oare fac ceea ce trebuie pentru copiii mei?)

O situație de criză reprezintă un moment de viață mai dificil pentru cei care care se îngrijorează mai ușor, dar și pentru cei care nu au probleme de tip psihoemoțional, dar se trezesc dintr-o dată într-o situație nouă.

Confruntarea la nivel global cu pandemia de Covid-19 generează prin neprevăzutul care îl aduce o stare de neliniște, agitație în jurul nostru. Raportat la situația actuală, anxietatea noastră este normală?

Da, e absolut normal să ne simțim mai agitați, îngrijorați și neliniștiți. Neputința resimțită în fața acestui fenomen creează senzația de frică din lipsa controlului.

Ce putem face pentru a ne reduce anxietatea?

Iată 9 strategii utile în reducerea anxietății și menținerea sănătății mentale și fizice:

• Menține o alimentație echilibrată (limitează consumul de dulciuri, junk-food, cafea)
• Adoptă o rutină a somnului (este de preferat să încerci să adormi și să te trezești la aceeasi ora, fără să modifici prea mult acest program)
• Fă mișcare în aer liber/realizează exerciții fizice în casă –mișcarea reduce stresul și îmbunătățeste dispoziția.
• Fă-ți planuri de viitor pentru a te concentra pe noi obiective ceea ce pentru mintea noastră înseamnă speranță și încredere
• Practică exerciții de relaxare și meditație –tehnicile de relaxare și meditație te ajută în eliminarea/ reducerea stresului
• Ocupă-te de proiecte de care nu ai avut timp până acum - poți să citești mai mult, poți să înveți o limbă străină, poți realiza un curs online care să îți aducă o nouă specializare
• Concentrează-te pe aspectele pozitive ale vieții tale –te încurajez să-ți faci o listă de recunoștință cu 10 binecuvântări din viața ta pentru care te simți recunoscător, poți și nota în scris motivul pentru care te simți recunoascător, recitește lista cu voce tare sau în gând spunând „mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc” și conștientizând cât mai intens recunoștința pe care o simți pentru binecuvântarea respectivă.
• Menține legătura virtuală cu grupul tău social, de asemenea este recomandat să interacționezi cu prietenii/vecinii în limitele permise de distanțare socială
• Solicită ajutorul specializat al unui specialist în domeniul sănătății mentale atunci când simți că nu mai poți face față anxietății- poți opta să discuți cu un psiholog/psihoterapeut prin intermediul unei consultații la cabinet sau online.                              Momentele dificile din viața noastră au rolul de a ajuta să ne dezvoltăm, să ne cunoaștem mai bine, să ne activăm resursele interioare pentru a ne adapta cu succes diferitelor provocări.

                                                                                                                                                                           04.02.2021